O bijuterie arhitectonică, cu o poveste de peste un secol
De la o audiență la Regele Carol I, până la fațada care astăzi domină colțul străzii Ion Ghica — aceasta este povestea clădirii care găzduiește Camera de Comerț din 1911.
În 1904, un singur om a pus în mișcare povestea acestei clădiri. George G. Assan, președintele Camerei de Comerț București, a fost primit în audiență de Regele Carol I — și a ridicat, pentru prima dată, problema unui sediu propriu. Regele a sugerat construirea unei clădiri proprii, promițând sprijinul Guvernului pentru un teren într-o zonă centrală a Capitalei.
De la un teren viran, la un palat
Fiecare etapă, așa cum s-a scris în documentele vremii.
Legea 863 — terenul dăruit de stat
Statul dăruiește Camerei un teren de 2 215 mp, la colțul dintre strada Doamnei și strada Vestei (astăzi Ion Ghica) — locul rămas viran după dărâmarea fostei clădiri a clucerului Bărcănescu, unde odinioară fusese așezat Senatul țării. Legea impunea începerea lucrărilor în cel mult 3 ani și finalizarea lor în cel mult 7.
Concurs internațional de arhitectură
Analele Arhitecturii – Monitorul Licitațiilor anunță concursul pentru planurile Palatului. Participă arhitecți români, francezi, germani și austrieci — 14 proiecte sunt depuse pentru premii substanțiale.
Aceluiași arhitect i se datorează și Palatul Artelor, Pavilionul Regal, Palatul administrativ din Craiova (azi Prefectura) și Catedrala Episcopală din Galați, proiectată împreună cu arh. Petre Antonescu.
Pereți de cărămidă specială și planșee din beton armat asigură stabilitatea la cutremur și protecția la foc. Proiectul de beton a fost semnat de inginerul Gogu Constantinescu, recunoscut teoretician al betonului armat.
O comisie de încredere
Direcțiunea generală și controlul lucrărilor revin unei comisii formate din ing. George G. Assan, Sigmund Prager, Mauriciu Blank și ing. Nicolae Zanne. Lucrările sunt supravegheate îndeaproape de Toma Dobrescu, arhitectul Camerei.
Domenico Costa și Luigi Farabosco
După depunerea proiectelor de arhitectură și rezistență, licitația pentru execuție este câștigată de antreprenorii Domenico Costa și Luigi Farabosco. Lucrarea a fost estimată la 800 000 de lei aur.
Ceremonia are loc în prezența reprezentanților Casei Regale, a tuturor miniștrilor guvernului Dimitrie Sturdza, a prefectului județului și a altor autorități. Cu această ocazie este bătută o placheta comemorativă, iar în fundația clădirii este zidit un document al momentului.
Facă cerul ca piatra de temelie care se așază astăzi în zidăria noului Palat al comerțului și industriei din Capitală să constituie o nouă bază pe care să se sprijine viitoarea activitate a Camerei noastre, pentru ca de aici înainte, cu și mai multă tărie, cu și mai multă râvnă, să lucreze fără preget pe terenul dezvoltării și întăririi economice a țării.
Camerele de comerț trebuie să supravegheze necontenit mișcarea noastră economică, pentru a putea semnala răul când se produce și a lua măsuri de îndreptare.
Finalizat, Palatul avea să fie apreciat de specialiștii vremii ca „un monument de o majestate simplă și frumoasă, cu o fațadă grandioasă, clasică și vie”. Astăzi, aceeași clădire stă mărturie pentru rafinamentul arhitecturii bucureștene de la începutul secolului XX.
O construcție monumentală
Frontonul, citit în piatră
Apasă pe fiecare punct auriu pentru a descoperi povestea din spatele detaliului sculptural.
Capul de leu
În centrul frontonului semicircular se află un ecuson cu un cap de leu, realizat în basorelief — punctul focal al întregii compoziții sculpturale.
Apasă pe punctele 1, 2 și 3 de pe fotografie
Elemente arhitecturale definitorii
Balconul de la intrare
Balcon curb, scos în consolă, dominat de un arc în plin centru — asemănător celui de la Casa de Depuneri și Consemnațiuni.
Bosajul
Primele două niveluri ale clădirii sunt tratate în bosaj — un postament masiv din piatră, la baza fațadei.
Pilaștri ionici
Nivelurile superioare sunt marcate de pilaștri cu capitele ionice, aducând un ritm clasic fațadei.
Mansarde cu lucarne
Acoperișul este animat de mansarde cu lucarne, completând silueta monumentală a edificiului.
Cornișe întrerupte
Frontoanele rotunde și cornișele întrerupte creează o gradație vizuală de la bază spre acoperiș.
Balustrade forjate
La etajul superior, balustradele forjate ale balcoanelor încheie gradația arhitecturală a fațadei.
Spații realizate cu multă măiestrie
Fosta sală a Bursei, vestibulul și scara de onoare rămân, și astăzi, punctele forte ale interiorului.
Fosta sală a Bursei
De formă elipsoidală, a găzduit odinioară ședințele Camerei — azi rămâne una dintre cele mai impresionante încăperi ale palatului.
Fosta sală de consiliu
Plafonul și cele 4 panouri de deasupra ușilor sunt decorate în maniera pictorului Boucher.
Un detaliu de descoperit
Atât pe exteriorul, cât și pe interiorul clădirii, sigla Camerei de Comerț apare discret, mai mult sau mai puțin stilizată — o invitație la a privi palatul cu mai multă atenție.
Palatul continuă să scrie istorie, astăzi
Peste un secol mai târziu, aceleași ziduri găzduiesc evenimente, întâlniri de afaceri și momente memorabile — într-un decor pe care puține clădiri din București îl mai pot oferi.
Descoperă sălile de evenimente