Curtea de Arbitraj București
de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti — alternativă la soluţionarea litigiilor civile şi comerciale.
Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț şi Industrie a Municipiului Bucureşti, denumită, în continuare „Curtea de Arbitraj Bucureşti", este o instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, organizată şi funcţionând în conformitate cu Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu Statutul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, validat de Adunarea Generală Extraordinară a Reprezentanţilor Camerei din 21.04.2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare.
O instituție continuatoare de drept a Camerei Arbitrale din 1908
Echipa de arbitri a Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti soluţionează litigii comerciale în toate sectoarele economice: de la infrastructură, construcţii, finanţare de proiecte, contracte comerciale, distribuţie sau leasing de echipamente, până la servicii bancare şi pieţe de capital, asigurări, achiziţii publice, energie, petrol şi gaze naturale.
Avându-şi la bază principiile și valorile moderne europene, instituția înființată pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București este continuatoarea de drept a primei instituții de arbitraj creată de Camera de Comerț București — Camera Arbitrală, atestată documentar — în anul 1908, instituție care a funcționat până la instalarea regimului comunist.
„O instituție extrem de importantă, care funcționează pe lângă Camera București, este Camera de Arbitraj a Judecății și de Conciliere, a cărei misiune este de a aplana, pe cât posibil, diferendele rezultate din operațiunile comerciale. Avantajele sale practice rezultă din faptul că aproape toate soluțiile emise au fost spre satisfacția deplină a părților aflate în litigiu. De la înființarea ei și până în ziua de azi a avut de soluționat 209 spețe de judecată. Dintre acestea, 25 au fost retrase datorită concilierii dintre părți înainte de judecată, 47 dintre acestea au primit o propunere de soluție de conciliere din partea Camerei Arbitrale și pentru 137 de spețe Camera Arbitrală a pronunțat sentințe definitive. 112 decizii definitive au fost executate, iar pentru restul de 25 părțile au făcut apel la Curtea de Apel București. Curtea de Apel a respins 5 dintre aceste decizii și a menținut decizia Curții de Arbitraj în alte 16 spețe. Pentru 4 dintre acestea Curtea de Apel este încă în pronunțare. Această statistică demonstrează de o manieră elocventă competențele și imparțialitatea Curții de Arbitraj, care chiar dacă trebuie să judece sumar și rapid, oferă soluții în confomitate cu legea." „Albumul Aniversării", 1911 — la inaugurarea sediului istoric al Camerei de Comerț și Industrie București
Arbitrajul comercial, din trecut spre viitor
Folosit încă din Evul Mediu de către comercianți, arbitrajul, fie el intern sau internaţional, instituțional sau ad-hoc, a avut o perioadă fastă începând cu partea a doua a secolului al XX-lea, devenind o justiție privată utilizată frecvent de companii. În relațiile comerciale internaționale arbitrajul a devenit chiar modul preferat de soluționare a litigiilor comerciale sau litigiilor între state.
Conform statisticilor europene, circa 90% dintre contractele internaționale conțin o clauză de arbitraj ce poate fi combinată cu un mod de reglementare amiabilă a litigiului. Dacă se optează pentru un arbitraj instituțional trebuie aleasă o instituție generalistă sau una specializată, internațională sau națională — ceea ce contează este buna ei reputație și experiența în soluționarea litigiilor.
În România, instituția arbitrajului a cunoscut aceeași evoluție firească, de la judecătorul-negustor (prima formă de arbitraj comercial care a funcţionat începând cu anul 1883 în cadrul CCIB) până la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, reînfiinţată în anul 2008, conform normelor europene. În perioada 2009–2016, Curtea a funcţionat în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Urmare a solicitării membrilor CCIB, în decembrie 2016, prin decizia Colegiului de Conducere, Curtea de Arbitraj Comercial București şi-a reluat activitatea în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.
Avantajele arbitrajului
Voința părților
Modalitate de soluționare a diferendelor bazată pe voința părților, care încredințează litigiul unor arbitri independenți, specialiști în domeniile vizate.
Confidențialitate
Confidențialitatea procedurii arbitrale este adesea primul motiv pentru care se alege acest mod de soluționare a litigiilor. Procesul arbitral nu este public.
Rapiditate
O hotărâre pronunțată mult mai rapid oferă părților mai multe șanse să-și continue relațiile comerciale.
Definitivitate
Arbitrajul reușește să soluționeze definitiv litigiul — hotărârile au autoritate de lucru judecat.
Expertiză
Prin libertatea de a-şi alege arbitrul și prin selecția Curții pentru lista sa de arbitri, părțile beneficiază de judecata unor specialiști în spețele soluționate.
Accesibilitate
Arbitrajul rămâne accesibil tuturor companiilor, indiferent de talia lor.
Curtea de Arbitraj Bucureşti organizează şi administrează soluţionarea, pe calea arbitrajului, a unor litigii interne sau internaţionale dacă părţile au sesizat-o în temeiul unei convenţii arbitrale scrise. Litigiul arbitral este orice litigiu derivând dintr-un contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea sau desfiinţarea lui, ca şi din alte raporturi juridice comerciale ori civile arbitrabile. Litigiul este intern când decurge dintr-un contract care nu conţine elemente de extraneitate şi este internaţional când decurge dintr-un contract sau din alte raporturi juridice cu elemente de extraneitate sau care interesează comerţul internaţional.
Soluţionarea litigiului revine exclusiv tribunalului arbitral. Dosarul litigiului este confidenţial. Nicio persoană, în afara celor implicate în desfăşurarea litigiului respectiv, nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor. Procesul arbitral nu este public. În orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va încerca soluţionarea acestuia pe baza înţelegerii părţilor.
Persoană de contact:
Asistent Arbitral Caracaș Dennis Christian · Tel: 0730560501 · Email: registratura.arbitraj@ccib.ro
În prezent, Curtea de Arbitraj București are următoarea conducere
Cosmin Gabriel Marina
Specialist în Drept civil şi Drept comunitar, cu vastă experienţă în operaţiuni şi tranzacţii între profesionişti, la nivel naţional şi comunitar. Vicepreședinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.
Mădălina-Elena Grecu
Fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal. Specialist în Drept comercial, Dreptul mediului; membru onorific al Forumului Judecătorilor Europeni pentru mediu (EUFJE).
Cristina Petrovici
Fost judecător la Curtea de Apel București, Secțiile a VIII-a și a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal. Specialist în Drept comercial.
Corina-Alina Corbu
Doctor în drept, fost judecător timp de 15 ani la Înalta Curte de Casație și Justiție, fostă Președinte a ICCJ (două mandate), fostă Președinte a Secției de contencios administrativ și fiscal a ICCJ, fostă Președinte a secției comerciale a Tribunalului București. Specializată în drept administrativ și fiscal, drept comercial și drepturile omului.
Ștefan Naubauer
Avocat, membru al Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România și al Consiliului Baroului București; Președinte al Comisiei pentru Viitorul profesiei de avocat din cadrul Federației Barourilor Europene; Arbitru și Vicepreședinte al Curții de Arbitraj Profesional a Avocaților; Doctor în Drept (ASE București); Conferențiar la Facultatea de Drept a Universității „Nicolae Titulescu"; autor/coautor a peste 70 de lucrări în domeniul dreptului.
Când se poate apela la arbitraj?
Doar în baza Convenţiei arbitrale încheiate în scris, cab-sub sancţiunea nulităţii. Ea se poate încheia fie cab-sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal, fie cab-sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare denumită compromis. Validitatea clauzei compromisorii este independentă de aceea a contractului în care a fost înscrisă.
Convenţia arbitrală poate rezulta şi din introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare şi acceptarea de către pârât ca această cerere să fie soluţionată de Curtea de Arbitraj Comercial Bucureşti.
În condiţiile legii sau ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, statul şi autorităţile publice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale. Persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate şi activităţi economice au posibilitatea de a încheia convenţii arbitrale, în afară de cazul în care legea şi actul lor de înfiinţare sau de organizare dispune altfel.
Convenţia arbitrală exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenţa instanţelor judecătoreşti.
„Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial București de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale acestei cab-curți."
Forma de compromis standard +
Subsemnaţii:
1. .................. (nume/denumire; numele reprezentanţilor legali sau convenţionali; domiciliu/sediu; cab-număr de înmatriculare la Registrul Comerţului; cab-număr de telefon, telex, fax, adresa poştei electronice şi alte elemente de identificare, după caz), denumită în continuare partea 1, şi
2. (aceleaşi date), denumită în continuare partea 2,
constatăm că între noi a intervenit un litigiu izvorât din Contractul nr. ........ din data de ..........., litigiu având următorul obiect:
Partea 1 pretinde că ....... (expunerea pe scurt a pretenţiilor)
Partea 2 susţine că ......... (expunerea pe scurt a obiecţiilor).
Subsemnaţii convenim ca acest litigiu să fie soluţionat prin arbitraj, organizat de Curtea de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale acesteia. Hotărârea arbitrală pronunţată în acest litigiu este definitivă, obligatorie şi executorie.
Mențiuni opționale — componența tribunalului arbitral +
„Tribunalul arbitral va fi compus din d-na/dl. ...................... în calitate de arbitru unic."
Sau „Tribunalul arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic numit de Preşedintele Curţii de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului București".
Sau „Tribunalul arbitral va fi compus din trei membri: d-na/dl. ................ arbitru desemnat de partea 1 şi d-na/dl. ...................... arbitru desemnat de partea 2. Cei doi arbitri vor alege un supraarbitru, în termenul şi condiţiile prevăzute de Regulile de procedură arbitrală ale Curţii" (variantă: „Supraarbitrul va fi desemnat de Preşedintele Curţii").
Sau „Tribunalul arbitral va fi compus conform acestor Reguli de procedură arbitrală".
Mențiuni opționale — drept aplicabil, sediu, termen +
„Tribunalul arbitral va judeca litigiul în drept, cu aplicarea legii române/normelor de drept substanțial din [...se va insera]." Sau „Tribunalul arbitral va judeca litigiul în echitate (ex æquo et bono) sau ca amiable compositeur".
„Locul arbitrajului este la ...................... (dacă se stabileşte alt loc decât sediul Curţii de Arbitraj)".
„Tribunalul arbitral va pronunţa hotărârea în termen de ...... luni (în situaţia în care părţile convin să stabilească un termen mai mare sau mai mic de 6 luni, prevăzut de Regulile de procedură arbitrală ale Curţii)".
Încheiat în dublu exemplar, la ......, astăzi ..........
Semnătura părţii 1, — Semnătura părţii 2
Textele normative care guvernează arbitrajul instituționalizat
Documentele pot fi consultate direct (previzualizare) sau descărcate.
Convenția de la New York, 10 iunie 1958
Convenție pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine.
Convenția de la Geneva, 21 aprilie 1961
Convenția Europeană de Arbitraj Comercial Internațional.
Codul de procedură civilă — Cartea a IV-a „Despre Arbitraj"
Art. 541–621: dispoziții generale, convenția arbitrală, tribunalul arbitral, procedura, hotărârea arbitrală și arbitrajul instituționalizat.
Legea 335/2007 a camerelor de comerț din România
Text consolidat, republicat — organizarea camerelor județene, a Camerei Naționale și a Curții de Arbitraj Comercial Internațional.
Structura și conducerea Curții
Curtea se compune din arbitri cu recunoaştere în domeniu, confirmaţi de Colegiul de Conducere al Camerei la propunerea Preşedintelui Curţii în funcţiune, dintre persoane fizice care îndeplinesc condiţiile pentru a fi arbitri.
Curtea este condusă de un colegiu alcătuit din preşedinte, doi vicepreședinţi și doi membri. Colegiul Curţii este desemnat de Colegiul de Conducere al Camerei, pe funcţii, la propunerea preşedintelui Curţii, dintre arbitrii înscrişi în Lista de arbitri. Mandatul este de patru ani şi poate fi reînnoit.
Curtea are un Secretariat, cu personal de specialitate şi personal auxiliar.
Cum se desfășoară dezbaterea litigiului
Curtea de Arbitraj soluţionează litigiul în temeiul contractului şi a normelor de drept aplicabile, ţinând seama şi de uzanţele comerciale.
Părţile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanţi şi pot fi asistate de avocaţi, consilieri, interpreţi sau alte persoane. Cu acordul părţilor şi cu încuviinţarea tribunalului arbitral, la şedinţele de dezbatere a litigiului pot participa şi alte persoane.
Fiecare dintre părţi are sarcina să dovedească faptele pe care îşi întemeiază în litigiu pretenţia sau apărarea. Procedura arbitrală ia sfârşit prin pronunţarea unei hotărâri arbitrale, denumită sentinţă arbitrală.
Remunerarea serviciilor arbitrale
Pentru remunerarea serviciilor arbitrale prestate de Curtea de Arbitraj Bucureşti se percepe o taxă de înregistrare în valoare de 800 lei sau echivalentul în euro la cursul BNR din ziua plăţii, precum şi o taxă arbitrală formată din taxa administrativă şi onorariile arbitrilor, stabilite în funcţie de valoarea obiectului cererii de arbitrare, conform Normelor privind taxele și cheltuielile arbitrale ale Curţii de Arbitraj Bucureşti.
Un reper distinctiv al Curții de Arbitraj București
La nivelul Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, a fost adoptat începând cu anul 2022 un Statut al Arbitrului.
Acesta este un element distinct al Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, față de alte Curți de Arbitraj, întrucât documentul definitivează pe lângă drepturile și obligațiile izvorâte din reglementările Codului de Procedură Civilă, drepturile, obligațiile și sancțiunile pentru corpul arbitrilor ce compun Curtea de Arbitraj București de pe lângă CCIB.
Corpul de arbitri al Curții
Lista completă, actualizată, este publicată separat — tabelul de mai jos este un exemplu de prezentare; conectați sursa de date reală înainte de publicare.
| Nume | Domeniu de specializare | Categorie |
|---|---|---|
| Se completează din lista oficială | Drept comercial | Arbitri români |
| Se completează din lista oficială | Drept civil | Arbitri români |
| Se completează din lista oficială | Arbitraj internațional | Arbitri străini |
Regulamente, Proceduri, Norme — versiuni anterioare
Organizare și Funcționare +
Document arhivat, disponibil pentru descărcare.
În vigoare între 16 februarie 2022 și 15 octombrie 2025Procedura Arbitrajului Comercial +
Document arhivat, disponibil pentru descărcare.
În vigoare între 1 septembrie 2022 și 15 octombrie 2025Taxele Arbitrale +
Document arhivat, disponibil pentru descărcare.
În vigoare între 16 februarie 2022 și 15 octombrie 2025Notă: adăugați aici fișierele arhivate (butoane de descărcare) pe măsură ce sunt încărcate în Media Library.
Palatul CCIB, Str. Ion Ghica nr. 4, Sector 3, București
Secretariat General
Palatul CCIB, Str. Ion Ghica, nr. 4, Sector 3, București, Et. 2, Camera 52
Dl. Filip Alexandru Stănculescu, Secretar General
Email: filip.stanculescu@ccib.ro
Tel: 0755 030 675
Registratura Arbitrală
Curtea de Arbitraj București
Dl. Caracaș Dennis Christian, Asistent Arbitral
Web: www.ccib.ro/arbitraj
Email: registratura.arbitraj@ccib.ro
Tel: 0730 560 501

